Ce rol au intrebarile de autoreflectie?
Unul dintre cele mai mari atuuri ca achizitie pentru creierul inalt cognitiv – supradotat este si va fi tot timpul, capacitatea de a-si pune intrebari, mai ales intrebari care dezvolta gandirea de ordin superior sau care dezvolta metacognitia.
Intrebarile care dezvolta gandirea de ordin superior se bazeaza pe piramida lui Bloom. Cele mai capabile sa dezvolte gandirea de ordin superior sunt intrebari de tipul creativ, care implica imaginatia: Ce ar fi daca..? Cum ar fi daca…? Sau: De ce ar fi…? Matricea intrebarilor bazata pe piramida lui Bloom o poti gasi aici.
Metacognitia inseamna sa ne gandim la ceea ce intelegem. Metacognitia poate fi vazuta ca un comportament rezultat al functiei executive a neocortexului. Functia executiva este extrem de importanta printre functiile superioare ale neocortexului si acopera o varietate de procese cognitive necesare pentru atingerea unui obiectiv printre care: memoria de lucru, controlul inhibitor, controlul si modificarea atenției (vezi Adele Diamond, cercetatoare Harvard pe neuroplasticitate in educatie).
De exemplu, o cale absolut normala este ca la finalul oricarei activitati, copiii sa invete sa se puna in postura de reflectie – „mindsight” (dr Dan Siegel): sa inteleg cum m-am simtit, ca un observator, si ce procese au avut loc cu mine si prin mine cat timp am facut activitatea.
De exemplu, la Centrul Gifted Education, intrebarile pe care le primesc copiii la fiecare final de activitate: La ce te ajuta acest joc? Cum l-ai rezolvat de data asta? Ce a fost diferit? Cum ai putea sa-l folosesti in viata ta de data asta? inseamna tot atatea sanse de a invata sa ne dezvoltam autoreflectia in relatie cu viata! Nu este suficient doar sa ai informatia, ci sa iti dezvolti imaginatia in legatura cu felul cum ai putea-o folosi in relatie cu realitatea de zi cu zi.
Copiii pot fi invitati sa puna si ei intrebari. Adultii doar faciliteaza procesul, nu sunt singurii autori, ci fiecare participant este co-autor al intalnirii.
Si astfel, nu mai avem o invatare mecanica lipsita de practicabilitate ci una extrem de practica legata de invatare globala, integrata, a creierului.
Puterea unei singure intrebari
Einstein povesteste in “Nota autobiografica” cum a aparut pe neasteptate, visand cu ochii deschisi samanta din care s-a conturat teoria relativitatii, pe la varsta de 16 ani.
Aceasta a fost o intrebare, care l-a preocupat timp de 10 ani. Care parea binenteles o intrebare nebuna si fara sens. Intrebarea – din care s-au nascut tot mai multe – a fost:
“Cum ar fi sa alergi paralel cu o raza de lumina, cu viteza luminii?”
Mai multe despre rolul acestei intrebari in il gasiti in cartea “Factorul Einstein” (Ed Amaltea).
Tehnica Formularii intrebarilor
Cercetatorii de la Harvard Rothstein si Santana au descoperit beneficiile formularii de intrebari chiar de catre copii. O singura schimbare duce la rezultate uimitoare. Si este extrem de valoroasa pentru viitorul lor ca adulti.
Copiii care pun ei intrebarile (“Question Formulation Technique“), devin proprietarii intrebarilor, si tot ei, vor cauta raspunsurile. Curiozitatea este un combustibil puternic pentru invatare și cu ajutorul instrumentelor potrivite, elevii vor crește. Am văzut-o in fiecare activitate. Binenteles, pentru a stimula intrebarile, este nevoie de un mediu bogat si liber in intrebari. Nu raspunsul conteaza, ci sa stai in intrebare. Poate chiar si 10 ani, sau 50. Uneori asta face diferenta.
Vestita Metoda SOLE
Aceeasi metoda, insa cercetata de Sugata Mitra s-a dovedit extrem de benefica si demonstreaza ca la copii curiozitatea este combustibulul pentru capacitatea de a descoperi lucruri si de a invata fara ajutorul adultilor (vezi metoda SOLE- Self Organized Learning Environment- utilizata si de asociatia noastra in premiera in Romania).
