“Le oferiți social media copiilor când aceștia sunt suficient de mari pentru a se descurca cu ea. Când au vârsta suficientă pentru a se descurca? Când nu se mai bazează pe tehnologie pentru a-și satisface nevoile emoționale, ci o folosesc pentru funcția pentru care au fost dezvoltata, și anume informarea și comunicarea. Social media poate fi introdusă în viața copilului atunci când părinții pot păstra controlul asupra acesteia.”
Dr. Gabor Maté, Unul dintre cei mai premiati medici, si unul dintre cei mai apreciați specialiști în studiul adicțiilor și tratarea traumelor. Vezi intregul video aici.
Copiii supradotati sunt potential si mai mult afectati de adictia la tehnologie
- Sensibilitate la stimulare: copiii supradotați au adesea o sensibilitate crescută, ceea ce îi poate face mai predispuși să caute experiențe intense. Natura rapidă și captivantă a ecranelor, a telefoanelor și a tehnologiei poate fi deosebit de atrăgătoare pentru aceștia, crescând probabil probabilitatea de a dezvolta comportamente care provoacă dependență.
- Dopamina și sistemele de recompensă: utilizarea tehnologiei, în special activități precum jocul video sau utilizarea rețelelor sociale, poate declanșa eliberarea de dopamină în creier. Dopamina este un neurotransmitator asociat cu placerea si recompensa. Copiii supradotați pot fi mai sensibili la efectele pline de satisfacții ale tehnologiei, ceea ce îi poate face mai susceptibili la potențialul ei de dependență.
- Evadare și implicare: copiii supradotați ar putea apela la ecrane și tehnologie ca o modalitate de a scăpa de plictiseală sau de a-și angaja mintea hiperactivă. Disponibilitatea și stimularea constantă oferite de aceste dispozitive pot crea un ciclu de încredere și incurajare, ceea ce duce la un risc mai mare de dependență.
- Izolarea socială: copiii supradotați se pot lupta cu interacțiunile sociale și se pot simți deconectați de semeni din cauza abilităților și intereselor lor unice.Tehnologia poate oferi o ieșire pentru conexiune și socializare, dar dependența excesivă de interacțiunile virtuale poate contribui la izolarea socială și la creșterea vulnerabilității la dependență. Impactul asupra dezvoltării creierului: timpul prelungit pe ecran și utilizarea excesivă a tehnologiei, în special în perioadele critice de dezvoltare a creierului, pot afecta funcțiile cognitive, durata de atenție și abilitățile de autoreglare (self-regulation) la copiii supradotați. Aceste schimbări pot afecta și mai mult susceptibilitatea lor la comportamente care creează dependență.
- Este important de menționat că nu toți copiii supradotați vor dezvolta probleme de dependență legate de utilizarea tehnologiei. Factorii individuali, cum ar fi personalitatea, mediul, îndrumarea părinților și abilitățile de autoreglare pot influența, de asemenea, relația lor cu ecranele și tehnologia. Încurajarea unei abordări echilibrate a utilizării tehnologiei, stabilirea de limite, promovarea activităților offline sănătoase și menținerea comunicării deschise pot ajuta la atenuarea riscurilor potențiale.
Daca mogulii tehnologiei fac asta, noi de ce nu putem sa o facem cu copiii nostri?
V-ar fi greu sa credeti ca mogulii din Silicon Valley interzic copiilor lor accesul la tehnologie cand sunt mici? Oare de ce tocmai ei sa-si protejeze copiii de atractia ecranelor?
Chamath Palihapitiya, fostul vicepreședinte de dezvoltare al Facebook, a explicat într-un discurs că efectele [Facebook] „sunt atât de negative încât copiii lui „nu au voie să folosească „that shit”. Sau „James Williams, fost strateg Google, „s-a adresat odată unui public format din sute de designeri de tehnologie de vârf și le-a pus o întrebare simplă: „Câți dintre voi doriți să trăiti în lumea pe care o proiectați?” S-a facut liniște în cameră. Oamenii se uitau în jurul lor. Nimeni nu a ridicat mâna.”” (citat din Stolen Focus, de Johann Hari).
Utilizarea tehnologiei poate crea adictie
Dr. Gabor Maté sustine ca un copil ar trebui sa nu aiba acces la telefon sau ipad inainte de 8 ani si doar cu supravegherea parintilor.
In primul rand pentru ca ecranele fascineaza si sunt adictive.
Apoi, „ecranul afectează creierul în curs de dezvoltare. Cu cât copiii petrec mai mult timp uitându-se la ecrane, cu atât mai mult le epuizează receptorii de dopamină. Iar receptorii de dopamină sunt cei care devin implicați în dependență mai târziu…”Dr. Gabor Maté.
Cercetarile in psihologia dezvoltarii au evidentiat ca expunerea in primii ani de viata ai copilului la ecrane este corelata cu intarzieri in dezvoltarea cognitiva, in achizitia limbajului, in capacitatea de atentie si concentrare, cu o mai mare iritabilitate, precum si cu intarzieri in dezvoltarea fizica. Copilul va avea dificultati in mentinerea echilibrului, in coordonarea miscarilor si a motricitatii fine. Puteti citi mai multe in articolul nostru despre tehnologie si natura umana.
Legatura inte Habenula si expunerea la ecrane luminoase
Savantii britanici au descoperit ca o regiunea mica din creier (cat un bob de mazare), numita habenula, ar constitui centrul optimismului responsabil cu declansarea sentimentelor pozitive in fata evenimentelor rele. Expunerea la ecrane luminoase intre 11 pm si 4 am afecteaza acest circuit numit habenula care creeaza un sentiment al dezamagirii si conduce la depresie.
De asemenea, noaptea, in prezenta luminii, ritmul circadian este dat peste cap, somnul are de suferit si, mai mult, studiile arata ca poate chiar contribui la aparitia cancerului, diabetului, bolilor cardiace sau obezitatii.
Lumina albastra si copiii
Ochii copiilor nu au capacitatea de a filtra lumina albastra la fel de eficient ca adultii. Astfel, timpul indelungat petrecut in fata ecranelor poate creste sansele de a dezvolta ADHD, obezitate si miopie. De asemenea, poate incetini secretia de melatonina chiar mai mult decat in cazul adultilor.
De ce va mirati ca au adhd copiii?
De foarte multe ori, ADHD este indus. Indus de mediu. De obisnuinte.
Atenția lor nu s-a prăbușit. A fost doar furata. Atata timp cat sunt expusi la un ritm inrobitor al tehnologiei, apar si modificarile structurale din creier. Iata ce spune un specialist, care are o carte despre ADHD, “Stolen focus” “„Pentru a fi atent în mod normal, trebuie să te simți în siguranță. Când copiii nu pot acorda atenție, este adesea un semnal că se află sub un stres teribil. Dacă medicați un copil în această situație, vă înțelegeți cu faptul că el rămâne într-o situație violentă sau inacceptabilă.”
De ce nu ne putem concentra?
Distragerea atenției din jurul nostru nu este doar enervantă, ci și mortală: aproximativ unul din cinci accidente de mașină se datorează acum unui șofer distras (de tehnologie).
Johann Hari in cartea ”Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”:
“Viața noastră e plină de telefoane, iPad-uri, monitoare, diferite aplicații pe care le verificăm alternativ. Ne e tot mai greu să ne concentrăm mai mult timp pe o anumită sarcină fără să ne întrerupem pentru a ne întoarce la ecrane și a derula Facebook-ul sau Whatsapp-ul. Care sunt cauzele acestui fenomen? E o problemă la nivel personal, suntem leneși și neimplicați? Există vreo soluție? Preocupat de aceste întrebări, Johann Hari a realizat interviuri cu experții din domeniul neuroștiințelor și psihologiei și a aflat că lipsa de concentrare este efectul unor forțe externe puternice care ne-au furat atenția, printre care dezvoltarea tehnologiei, optimismul feroce, creșterea epuizării fizice și psihice, amplificarea stresului, izolarea fizică și psihică. Odată ce a identificat douăsprezece cauze reale ale lipsei concentrării, acestea l-au condus la soluțiile prin care ne putem recupera atenția, dacă suntem determinați să luptăm pentru ea.”
Alte cateva citate
• “Problemele sistemice cer solutii sistemice.”
• “Atunci cand lasi la o parte toate distragerile incepi sa vezi de la ce iti distrageai atentia.”
• “Intotdeauna suntem tentati sa confundam declinul nostru personal cu declinul omenirii.”
• “Cu cat introduci mai multe informatii in sistem cu atat mai putin timp vor avea oamenii sa se focalizeze pe fiecare informatie particulara.”
• “Toate lucrurile care presupun profunzime sunt afectate. Suntem atrasi din ce in ce mai mult de lucrurile superficiale.”
• “Oamenii pot fi invatati sa citeasca mai repede si sa retina ce au vazut. Dar daca, ulterior, le dai un test din ce au citit, vei descoperi ca, de fapt, cu cat ii faci sa citeasca mai repede, cu atat inteleg mai putin. […] Cercetarile riguroase demonstreaza ca exista o limita a vitezei cu care oamenii pot absorbi informatia, iar incercarea de a forta aceasta limita pur si simplu afecteaza capacitatea creierului de a o intelege. Aceiasi cercetatori au descoperit, de asemenea, ca oamenii care invata sa citeasca mai repede sunt mult mai putin dispusi sa-si bata capul cu materiale complexe sau dificile. Ei incep sa prefere frazele simpliste.”
• “M-am intrebat daca nu cumva, in unele privinte, trecem din ce in ce mai rapid prin viata, sarind in graba de la un lucru la altul si asimiland din ce in ce mai putin.”
• “Avem nevoie sa micsoram lumea ca sa se potriveasca cu latimea noastra de banda cognitiva.”
• “Studiul a demonstrat ca “distragerea cauzata de tehnologie” – adica primirea de telefoane, emailuri si notificari – a generat, in medie, o scadere a IQ-ului cu zece puncte procentuale.”
• “Exista ample dovezi stiintifice ca daca stai intr-o camera zgomotoasa, capacitatea ta de concentrare se diminueaza si muncesti mai prost.”
• “Mihaly Csikszentmihalyi a inceput sa se intrebe daca nu cumva acesti oameni descriu un instinct uman fundamental care n-a fost niciodata studiat de cercetatori. L-a numit “stare de flux” – acea stare in care esti atat de absorbit de ceea ce faci, incat te pierzi in ea, pierzi notiunea timpului si te cufunzi complet in experienta respectiva. Este cea mai profunda forma de atentie si concentrare pe care o cunoastem.”
• “Asadar pentru a atinge starea de flux, este nevoie sa-ti alegi un singur obiectiv; sa fii sigur ca acel obiectiv este important pentru tine; si sa perseverezi pana la limita abilitatilor tale. Odata ce ai indeplinit aceste conditii si atingi starea de flux, o vei recunoaste imediat, pentru ca este o stare mentala aparte. Simti cum esti complet prezent in momentul de acum. Experimentezi o pierdere a constientei de sine. In aceasta stare este ca si cum eul tau dispare si devii una cu activitatea pe care o faci.”
• “Pentru a avea o viata buna nu este de ajuns sa inlaturi lucrurile gresite. Avem nevoie de un obiectiv pozitiv: altfel, ce rost ar mai avea sa mergem mai departe?”
• “Daca noi continuam sa fim o societate de oameni care dorm extrem de putin si care muncesc excesiv; care isi schimba activitatea la fiecare trei minute; care sunt urmariti si monitorizati de retelele de socializare ce sunt proiectate sa ne identifice si manipuleze slabiciunile; care sunt atat de stresati incat devin hipervigilenti; care consuma alimente ce determina cresteri bruste si apoi prabusiri ale energiei; care respira zilnic un amestec de toxine care ne inflameaza creierul – atunci, da, vom continua sa fim o societate cu serioase probleme de atentie. Dar exista o alternativa. Anume, sa ne organizam si sa contraatacam, sa luam in stapanire fortele care dau foc atentiei noastre si sa le inlocuim cu forte care ne vor ajuta sa ne vindecam.”
