Cu ocazia intalnirii cu copiii supradotati din 29 februarie din Seria Dialoguri cu Mentorii, Dumitru Grigore, preot, inginer, a fost desemnat Ambasador al copiilor supradotati.
Dumitru Grigore are 49 de ani si este preot paroh al parohiei Gaujani din Eparhia Argesului si Muscelului. Absolvent al Facultatii de Fizica a Universitatii din Bucuresti, sectia Fizica Tehnologica, a obtinut in 2001 licenta in teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxa “Sf. Mucenita Filoteea” din Pitesti cu lucrarea “Misiune Ortodoxa si globalizare”.
Din 1999 este membru titular al Comisiei de Cibernetica a Academiei Romane.
Totodata, Dumitru Grigore este Presedinte al Biospecter Team, care ofera servicii de evaluare a personalitatii cu ajutorul aparatului Biospecter – un sistem expert ce foloseste o metodă neinvaziva extrem de rapida pentru preluarea biodatelor si un set de aplicatii flexibile constituite in pachete de prelucrare avansata.
Extras din discursul numirii ca Ambasador:
“Problema acestor copii supradotati este una reala si e clar ca trebuie sa iesim din starea de asteptare, de inertie.
Saptamana viitoare voi avea o prelegere in cadrul Comisiei de Cibernetica a Academiei Romane; pentru ca sunt astazi numit de dv. amasador al acestor minunati copii, Imi voi permite sa le pledez cauza la nivel academic, sa constientizam acest mediu, pentru ca-personal-in politic nu mai am incredere; cred foarte tare in Dumnezeu si in fortele pozitive, care, in momentul de fata, se afla multe in mediul academic.”
“Tehnologia mea, cu care o parte dintre ei au si fost evaluati, lucru care ma incanta si ma responsabilizeaza sa o dezvolt si s-o aduc intr-o faza foarte usor de utilizat si de instrumentat: este un proiect de cercetare la care lucrez”
“Cred ca nu singuri vom putea rezolva asta: este nevoie de o actiune sinergica. Avem nevoie de o constientizare civica, dar si guvernamentala; noi avem nevoie de departatmente de stat, care sa inteleaga problema copiiilor, altfel decat bugetar. Copiii acestia merita mai mult decat un buget;
in primul rand merita o deschidere si o intelegere sociala. Trebuie schimbata paradigma in relatia societatii romanesti cu aceasta categorie speciala de copii. Romanii, din pacate, nu au o asemenea cultura a valorilor, care pot fi pierdute printre degete, intr-o perioada deosebit de nefertila, pentru ca totul s-a proiect pe eficienta investiilor si utilitatea banilor, uitandu-se ca cei care produc, cei care construiesc, cei care creaza sunt mintile, inteligentele, care – uite – sunt copii binecuvantati de Dumnezeu cu asemenea inteligente, sunt o resursa extraordinara, pe care statul roman ar trebui- cu responsabilitate -sa le sprijine si sa le proiecteze in viitor asa cum ei merita.
E vorba de trezirea unei constiinte civice, despre o atitudine publica schimbata, fata de aceste performante, care pot fi pierdute. Ele trebuie privite ca niste valori, ca niste investitii morale ale societatii romanesti si nu neaparat romanesti, pentru ca vorbim aici de progresul umanitatii, la nivel global.
O pledoarie pentru acesti copii in cat mai diverse locuri, unde exista oameni de valoare; ei s-ar putea sa nu cunoasca in realitate situatia copiiilor supradotati de la noi si , a le duce un mesaj corect, din mijlocul lor. Eu sunt convins ca sunt oameni, de mare valoare si de mare calitate morala, trebuie doar gasiti.
Avem atatea exemple recente, din marile valori de odinioara ale acestei tari, care au disparut tragic, uitati, ca si cum viata lor nu ar fi insemnat nimic pentru tara asta, pana la urma. Avem o responsabilitate comuna ca sa indreptam acest lucru stramb.
Eu cred ca deschiderea institutionalizata catre copii, necesita proiecte care sa aiba perspectiva unei finalitati benefice pentru copiii supradotati, care sa aiba si perspectiva integrarii in sistemele sociale, pentru ca investind in aceasta nisa, nu numai financiar, vor avea o revelatie a unui beneficiu surpriza, la finalul unei etape de proiect, cand acesti copiii isi vor manifesta creativitatea si aceasta inteligenta debordanta, materializata in viitorul lor si al tarii noastre.
Din pacate, noi am avut un invatamant, structurat pe anumite criterii, care a dat lumii chiar valori, a dat inteligente, care acum lucreaza in centre importante ale lumii. Acel invatamant sistematic a fost transformat in altceva, care nu-i este propriu, genetic, daca vreti, poporului acestuia. Modelele acestea de import, lovesc cu un impact negativ in modul nostru de a profila formativ un suflet, o personalitate prin copiii nostri. De aceea munca asidua va fi de a schimba aceasta mentalitate, ca sa punem in loc-atitudinal-o alta viziune, care sa faca aceasta diseminare intre copii, dupa niste criterii imperative, sa avem clase de performanta, pentru copii de performanta. Va fi greu, dar de asta ne-a dat Dumnezeu minte si intelepciune, pentru a rezolva probleme, atunci cand ele apar.
Institutiile publice sa-si deschida ochii bine, dar si bugetele, cand se gandesc la acesti copii, pentru ca o vor face in beneficiul nostru al tuturor, nu numai al parintilor acestor copii, ci si al natiunii si, de ce nu, in beneficiul universal.
In mass-media, fiecare, acolo unde se afla, trebuie sa reamintim constiintei publice imperativele in legatura cu acesti copii, cu o anumita persuasivitate benefica.
Copiii acestia m-au incarcat extraordinar cu energie benefica, ma bucur ca sunt copii credinciosi, asta este un lucru enorm; pe mine personal asta ma bucura in mod special, ma responsabilizeaza intalnirea cu ei; le-am facut o promisiune si chiar ma voi tine de cuvant, pentru ca imi este cu putiinta s-o fac, este la indemana mea si sper si sa ne revedem periodic si sa ne angajam in proiecte comune.
Ei merita asta!
Din tot sufletul spun ca ei merita asta!”
Au contribuit:
Coordonator SERIA DIALOGURI CU MENTORI:
Gabriela Alba, journalist, fotograf
Asistent Coordonator Anca Vladila
Voluntar Tehnoredactare Discurs: Cristina Ghenof
