Cele 7 module specifice supradotarii
Sunt arii esențiale lucrate in cadrul Programului Academic specializat pentru copiii supradotati pentru dezvoltarea integrată. Sunt abordate la Centrul Gfted Education prin jocuri structurate 7 module specifice: Creativitatea și Inovația/ Autonomia/Ownership-ul si etica personală/ Identitatea și imaginea de sine, Inteligența Relațională/ Inteligența Emoțională / Fexibilitatea mentală, Spontaneitatea și Structura mentală / Dezvoltarea corporala si Orientarea spatiala in natura.
Fără acestea, dezvoltarea riscă să fie irelevanta sau neadaptată unui context social real.
Unul dintre cele mai importante este Fexibilitatea mentală, Spontaneitatea și Structura mentală.
Diferente vizibile de la viteza de procesare
Chiar plecand de la rezultatele testarilor de IQ se observa ca unul din aspectele mai putin dezvoltate, cel mai adesea, este spontaneitatea. Unde observam acest lucru? Viteza de procesare masurata de WISC IV arata adesea scoruri in jur de 100. Parintii ne intreaba: de ce?
- Un copil gifted nu este automat rapid la sarcini repetitive. Sarcinile din cadrul sectiunii au un plafon relativ mic de complexitate intelectuală. La un copil foarte inteligent, problema nu este „pot să rezolv asta?”, ci mai degrabă „cât de mult mai intereseaza sa fac repede o sarcină simplă și repetitivă?”. Inteligența superioară nu produce neapărat un avantaj proporțional aici.
- Perfecționismul și supraverificarea ii pot reduce viteza. Daca copilul verifică fiecare răspuns poate pierde puncte de viteză fără ca acest lucru să indice o problemă cognitivă.
- Un alt aspect este ca la supradotati, scrisul de mână și motricitatea fină pot influența mult viteza lui de scriere. Un copil poate avea raționament excepțional și totuși să scrie relativ încet.
- Atenția și stilul de lucru contează. Unii copii foarte capabili lucrează mai bine când sarcina este complexă și stimulativă, dar sunt mai puțin rapizi la exerciții repetitive.
- VP este foarte dependentă de viteza vizual-motorie. Subtestele Codare și Căutare de simboluri cer scanare vizuală rapidă, atenție susținută, coordonare ochi–mână și scriere/marcare rapidă. Acestea sunt abilități doar parțial legate de raționamentul general si cer exercitiu, dezvoltarea de abilitati specifice coordonarii ochi-minte-mana.
Viteza de procesare este o măsurare a abilităţii copilului de a scana rapid şi corect secvenţe sau de a discrimina simple informaţii vizuale. O mai rapidă procesare a informaţiilor poate duce la conservarea resurselor memoriei de lucru. Acest scor măsoară, de asemenea, memoria vizuală de scurtă durată, atenţia şi coordonarea vizuo-motorie, flexibilitatea cognitivă, discriminarea vizuală, concentrarea.
Cand se vede ca un supradotat nu are spontaneitate?
- Cand il invitam sa descrie o alternativa, un simplu fenomen, o relatie intre lucruri, sa arate ce a inteles, sa exemplifice in alt mod decat verbal – cognitiv.
- Cand are de creat un personaj, o noua abordare, o schimbare pe care este nevoie sa o implementeze.
- Cand are nevoie sa exprime ce simte, ce a vazut la el, sau la altii, ce a observat din ceea ce a facut.
Am intalnit in loc de spontaneitate, rigiditate, fixitati, fixisme, lipsa de creativitate.
Vreau sa lucrez doar cu colegul X, vreau ca doar eu sa vorbesc, vreau sa aiba loc intalnirea doar pe tiparul cunoscut.
Vreau sa joc jocul cum era (desi s-a schimbat o regula), vreau sa aiba lucrurile, asa cum le stiu eu.
Ce inseamna sa lucrezi asupra flexbilitatii mentale?
Cand vorbim de flexibilitate, imediat langa se afla si fixismul si perfectionismul. De ce se intampla asa? Dintr-o nevoie de control, care ii da copilului gifted siguranta, sau prin modele parentale supra-orientate pe reusita, copiii gifted isi seteaza mari asteptari si standarde de la ei insisi. Nu o fac ca sa va raneasca, uneori, pur si simplu, ei sunt asa (dar pot fi si altfel, creierul are “neuroplasticitate”). Si de aceea sunt in mod particular intr-un risc major acei copii gifted care prin temperament sunt hiper-organizati si au o structura mentala secventiala si fara pic de umor. Iau totul literal, cuvant cu cuvant, si le este foarte greu sa experimenteze bucuria vietii, ridicolul vietii, o gluma, o aventura, o schimbare de program, o lipsa de tel, o zi fara un program anume, sau schimbarea setului de reguli. Acesti copii gifted ajung usor la epuizare, pentru ca traiesc viata foarte intens, iau totul personal, ajung la cantitati uriase de frustrare- furie, si in cele din urma, fiind foarte seriosi si axati pe reguli, nu-si mai traiesc viata. Devin automatoni perfect ancorati in sistemele rigide ale altora. Acesta nu este un caz extrem, este potentialul la care ajung cei care nu ies din schema pentru ca nu stiu cum sa o faca. De multe ori se simt bine in “bula” lor si n-ar dori sa faca nimic sa schimbe ceva.
Ajutati si facilitati, prin intrebari facilitate, prin feedback structurat si joc specializat pe cresterea spontaneitatii, incurajati, in timp, copiii gifted pot ajunge sa admita si sa accepte (poate nu initiand ei), poate nu tot timpul atat de bucurosi, insa mult mai relaxati:
- schimbarea regulilor
- schimbarea orarului, a programului
- schimbarea locului unde traiesc/mananca/fac temele etc
- glumita
- o atingere
- o imbratisare spontana
- un compliment neasteptat
- o schimbare de perspectiva, o invitatie, o reluare a unui proces
- rezolvare neasteptata
- opusul unei asteptari
etc
Cum lucram cu structura mentala?
O parte importanta a tuturor activitatilor care se bazeaza pe joc este dezvoltarea perceptiei. Pentru a intelege cum gandesc copiii pot vedea si o harta vizuala cu Elementele care compun Gandirea Critica pentru ca aceasta harta ii ajuta sa isi vada propria gandire, sa vada ce nu observa, sa puna atentia pe felurite procese de la compunerea informatiei pana la formularea unei idei.
Harta mentala a elementelor gandirii critice
Jocurile au o structura aparte – in primul rand au un obiectiv care presupune organizarea mentala pe obiectivele jocului, intr-un timp / context setat predefinit.
Finalul intalnirii inseamna re-organizarea mentala pe obiective, insa cu ajutor, facilitati cu intrebari specifice.
Intrebarile au rolul de a conduce mintea copilului spre o gândirea antrenată – utilizand tehnici specifice de coaching dar mai ales, de largire a perceptiei. In final, intrebarile sunt introiectate, si copilul isi dezvolta propriul set de intrebari pe care si le adreseaza singur, facandu-l autonom. Ceva extrem de important ca realizare personala.
Primul modul al cursului de Gandire de Bono care se intituleaza chiar asa “Cursul de Gandire deBono” are ca titlul: Largirea perceptiei. De ce este atat de important? Practic, fara dezvoltarea tehnicilor de gandire cu privire la perceptie, copilul, chiar daca are IQ superior cade in capcana mintii pe sabloane, nelucrate, care e mai curand axata pe perceptie facila, decat elaborata. “Gândirea neantrenată sare de obicei de la un subiect la altul. Este multă risipă şi multă ineficienţă”. Cum spune DeBono “Tendinţa naturală a minţii se îndreaptă către certitudine, siguranţă şi aroganţă. [..] Mintea doreşte să recunoască şi să identifice cu certitudine şi cât mai repede posibil.” Adica mintea doreste control, si mintea te minte, adica simplifica, reduce din perceptie, tocmai pentru obtinerea controlului. Mintea gandeste ca sa nu mai gandeasca: “Scopul principal al gândirii este desfiinţarea acesteia. De îndată ce un şablon este recunoscut, mintea i se adaptează şi îl pune în aplicare – nu mai este nevoie de gândire.”
Asadar, intrebarile facilitatorilor la finalul intalnirii dar si pe parcurs, atunci cand copiii au momente de descumpanire/ haos/ hiatus se dezvolta prin utilizarea sistematica a unor intrebari pe procesele specifice oferite de DeBono.
Acestea variaza de la PMI (Plus Minus Interesant), APO (A pentru Alternative; P pentru Posibilităţi; O pentru Opţiuni) inclusiv a Umorului (“Umorul presupune evadarea dintr-un tipar şi trecerea la alt tipar.”), metodele specifice gandirii laterale, „CTF” (Consideră Toţi Factorii) şi „C & U” (Consecinţă şi Urmare), FI-FO (Informaţiile de Intrare şi inFormatiile de Ieşire = ce stim ca stim, si ne imagi năm ce informaţii sunt necesare pentru a ne da seama că nu sunt disponibile), EAP vine de la „Examinarea Ambelor Părţi”, ADI, care înseamnă Acord, Dezacord şi Irelevanţă (o harta a lucrurilor pentru cele 3 zone), PCO ( Perspectivele Celorlalţi Oameni), etc.
Ce inseamna Lecţiile de gândire CoRT?
Gândirea este o parte din viaţă. Nu există probabil o altă abilitate care să fie mai importantă ca aceasta. Şi totuşi nu se dezvoltă de la sine. Copiii-lupi crescuţi în junglele africane nu ajung să gândeasca la un nivel uman satifăcător. Deci, societatea şi civilizatia au un rol important în învăţarea acestei abilităţi. Însă spre deosebire de alte aptitudini pe care le cultivăm cu sârguinţă la noi sau la copiii noştri (de a cânta, desena, dansa, etc), prea puţin ne-am cultivat sistematic şi deliberat acest potential uriaş pe care îl avem.
Dispunem în mod natural de capacitatea de a merge şi de a alerga, aşa cum dispunem de capacitatea de a gândi. Dar nu toţi câştigăm Jocurile Olimpice, ci doar atleţii care îşi valorifică întreaga capacitate, antrenându-se regulat. Chiar şi aşa, atleţii bine antrenaţi câştigă în faţa celor mai slab antrenaţi, chiar dacă toţi se bazează pe acelaşi dat natural. În mod similar, scopul lecţiilor de gândire este ca oamenii să devină capabili să găsească soluţii imediat şi fără ezitare la probleme pe care altfel nu ar şti cum să le rezolve.
Poate că nu oricărei persoane îi este util să alerge cel mai rapid, dar tuturor ne este util, oricând în viaţă, să gândim cât putem de eficient. Lecţiile de gândire CoRT (Cognitive Research Trust) sunt singurele materiale prin care putem face acest lucru, fiindcă sunt special concepute pentru predarea gândirii ca abilitate de bază. Lecţiile sunt simple, practice şi clare. Formatul lor permite să fie folosite cu persoane între 6 ani până la maturitate, cu QI între 75 şi 150, în şcoli pentru copii cu dizabilităţi, cât şi în şcoli pentru copii supradotaţi pentru că procesele de bază ale gândirii sunt aceleaşi la orice vârstă. Lecţiile CoRT au fost create de dr. Edward de Bono în anii 70 şi sunt folosite din ce în ce mai mult, în ţări precum USA, UK, Irlanda, Canada, Australia, Israel, Malta, India, China.
Cum dezvoltam flexibilitatea mentala si perceptia?
Si prin intrebari. Aceste intrebari au ca obiective:
- Schimbarea de perspectiva
- Stimularea gandirii personale prin Intrebari deschise
- Dezvoltarea creativitatii prin Abordarea creativa a aceleiasi situatii
- Surprinderea unor aspecte noi din realitate care a scapat copiilor cand au lucrat jocul
- Ineditul, Intrebari neasteptate
- Structurarea gandirii
Prin reorientarea perspectivei în propria minte, încalci așteptările în diverse moduri, ceea ce va genera noi modalități de a privi lucrurile.” M. Michalko.
De ce este necesara flexibilitatea mentala la supradotati?
In primul rand, pentru starea de bine, pentru creativitate si asertivitate. Scazand rigiditatea mentala (sustinuta zilnic si prin consumul de tehnologie, si lipsa interactunii cu natura) devii mai adaptabil, mai rezilient in fata situatiilor stresante, mai vesel, mai creativ, mai permeabil, mai flexbil in conversatie si mai constient de tine si rolul tau in lume. In al doilea rand, lucrezi la o abilitate cognitiva specifica oamenilor foarte creativi: Creativitatea.
Despre creativitate, fluenta, si flexibilitate mentala
Doi dintre primii teoreticieni ai creativității, Guilford și Torrance, au descris patru abilități cognitive creative fundamentale: fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea. Acești patru indicatori ai creativității au stat la baza diverselor componente ale Testelor Torrance de Gândire Creativă. În cadrul testului „Gândirea creativă prin cuvinte” (Thinking Creatively with Words), de exemplu, elevului i se adresează întrebări deschise, precum: „La câte utilizări te poți gândi pentru o agrafă de birou?”. În testul „Gândirea creativă prin imagini” (Thinking Creatively with Pictures), tânărul trebuie să finalizeze un desen pornind de la un stimul abstract. Itemii testului solicită copiilor să genereze numeroase idei (fluență), idei care depășesc tiparele obișnuite (flexibilitate), idei inedite și unice (originalitate) și idei care dezvoltă concepte anterioare (elaborare). Răspunsurile sunt punctate în funcție de măsura în care reflectă cei patru indicatori ai creativității. Evaluarea acestor teste necesită timp și este parțial subiectivă, fiind realizată, de regulă, de o persoană cu pregătire profesională în metodologia de notare.” (A parent’s guide to Gifted Children, James T Webb)
Cum dezvolti fluenta in gandire?
Copiii parcurg la Centrul Gifted Education un numar important de exercitii de joc de rol, care presupun iesirea din zona de confort prin joc, dar si prin intrebarile din rol care dezvolta:
*schimbarea perspectivei personale, metacognitia (ma gandesc la cum gandesc)
* largirea empatiei catre persoane, altele decat esti tu
* auto-observarea de sine
* story-boarding sau procese permanente de reprezentare vizuala a propriei perspective
Ce inseamna tehnicile de Hackaton pentru copiii supradotati?
Un lucru foarte serios! Jocurile utilizate la noi adesea se subsumeaza tehnicilor de Hackaton, pentru ca sunt tehnici de generare de idei. De la brainstorming la QFT – The Art of Asking Questions QFT- arta întrebărilor și alte tehnici pe care noi le folosim, prin care generăm idei, toate urmaresc fluenta, spontaneitatea si flexibilitatea in gandire.
De ce QFT? QFT este o tehnica formulata de doi profesori absolventi Harvard, care are o forta uriasa de a sustine tinerii sa fie articulati, sa isi formuleze propriile lor intrebari eficiente, sa puna intrenari eficiente pentru a-si urmari propriile scopuri si interese, sa navigheze situatii complexr si sa rezolve probleme.
De ce e important sa ii inveti pe copii sa puna intrebari?
Pentru ca omenirea, oamenii de afaceri de top, au avut curaj sa puna alt fel de intrebari.
“Nu există învățare fără a trebui să pui o întrebare.”
– Richard Feynman laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, 1965
Intrebarile au schimbat lumea
De ce heringii migreaza iarna spre nord?
De ce raurile care se varsa in mari reci migreaza lateral spre nord?
De ce animalele cu sange rece au otrava care provoaca febra?
De ce variaza continutul de sare al marilor?
Ce este energia?
De ce marmura se contracta la caldura si de ce nu se contracta la loc cand temperature scade?
De ce copacii iubitori de lumina au scoarta groasa, iar cei care cresc la umbra au scoarta subtire?
Ce face ca Pamantul sa pluteasca in spatiu?
De ce isi schimba la intervale de tmp, Pamantul, polii?
„Trebuie să-i învățăm pe studenți cum să gândească în întrebări, cum să gestioneze ignoranța.”
Tehnica de formulare a întrebărilor (QFT), dezvoltată de fondatorii Right Question Institute, Dr Dan Rothstein și Dr Luz Santana, absolventi Harvard, este un protocol riguros, care facilitează învățarea prin: cum să pui întrebări mai bune. Conceput pentru a fi simplu și accesibil, QFT oferă o structură clară pentru utilizarea formelor sofisticate de gândire divergentă, convergentă și metacognitivă. Procesul pas cu pas face posibil ca toți oamenii – inclusiv cei cu alfabetizare limitată, precum și oameni cu diplome avansate și expertiză profesională în multe domenii – să producă noi întrebări, să le îmbunătățească, să elaboreze strategii cu privire la modul de utilizare și să reflecteze asupra a ceea ce a fost învățat.
Originile QFT
Importanța de a învăța cum să-și pună propriile întrebări a fost numită pentru prima dată de părinții dintr-o comunitate cu venituri mici din Massachusetts, care le-au explicat fondatorilor Institutului Right Question că „nu știe ce să întrebe” lucru care îi împiedică să participe la educația copiilor lor. Perspectiva părinților i-a determinat pe Rothstein și Santana să dezvolte QFT ca o modalitate de a democratiza accesul la puterea întrebărilor.
Ce inseamna Question Matrix?
Copiii supradotati au nevoie de intrebari din Second Tier ca valoare. Daca te uiti la diagrama, copiii in clasa primesc cel mai adesea intrebari din primele cadrane. Ca sa isi dezvolte mintea imaginativa, complexa, cu gandire globala, gandire critica, copiii au nevoie de intrebari care dezvolta exact aceste calitati. Aceste intrebari se invata, dar mai ales, se inventeaza. Presupune si ca LF-ul, Facilitatorul in invatare sa poata pune intrebari din aceste arii, adica are propria lui ingeniozitate de a vedea realitatea si structura mentala cunoscand taxonomia (revizuita) a lui Bloom! 
Cum dezvoltam gandirea vizuala si de ce?
Asa cum explica Michael Michalko in “Cracking Creativity”, procesele de vizualizare a gândirii sunt legate de genialitate. Gandirea care isi vizualizeaza procesele, facandu-le deci vizibile prin varii procese (desen, diagrama, storyboard, plimbari meditative, dans-pictura-cantat la un instrument pe un fundal mental, etc) duc la dezvoltarea unor procese complexe de perceptie cu tot corpul, nu doar cu “creierul”.
Cum dezvoltam flexibilitatea cognitiva lucrand la perceptia corporala conectata?
O mare parte din inventiile lumii s-au creat prin imaginatie concentrata prin procese spre un rezultat – si unele dintre raspunsuri la mari probleme au avut loc in “gut”, prin senzatii digestive, corporale, in muschi, piele, intestine.
In plus, copiii supradotati sunt adesea supraexcitabili, fiindca au simturile capabile de perceptie mult diferita de norma “hightened sensations”.
Asadar, intrebarile facilitatorilor nostri conecteaza perceptiile cu senzorialul copiilor, care de cele mai multe ori doar are nevoie de confirmare, de eliberare (ca are voie sa existe), si conectat cu mintea constienta, pentru a fi pus la treaba.
Intrebarile leaga mintea de corp, pentru a coagula un tot – minte-corp creativ:
Unde ai simtit aceste senzatii cand erai in activitate? Unde ai simtit ideea? Cand ti-au venit ideile, ce ai simtit in corpul tau? Ce simti cand iti vin ideile? Cu ce parte a corpului ai mai fi continuat sa duci activitatea la un alt nivel? Cine iti conducea mana pe foaie? Cu ce parte a corpului simti cel mai mult ce ai lucrat astazi?
Corpul, emotiile, senzatiile, sunt surse distincte de cunoaștere, prin intermediul corpului, un vehicul foarte puternic. Pielea este cel mai mare organ al corpului, iar perceptia lumii educata sa plece de la senzatii interioare, sau exterioare, poate oferi numeroase informatii care disting o realitate de alta, prin profunzime si raspunsuri noi prin largirea constiintei si perceptiei de sine.
Vom reveni la dezvoltarea gandirii prin dezvoltarea perceptiei corporale, intr-un newsletter despre Modulul Dezvoltarea corporala si Orientarea spatiala in natura.
Surse:
A parent’s guide to Gifted Children, James T Webb
Cracking Creativity The secrets of creative genius, Michael Michalko
Website: https://rightquestion.org/what-is-the-qft/
