Creierul Copilului Gifted

Follow si Like:

A fi supradotat nu e tocmai o binecuvantare. Care sunt reactiile fata de un supradotat?

• Ti se neaga capacitatea
• Esti obligat si sub presiunea mediului (acasa, la scoala, in grup) sa fii intotdeauna la nivel, sa “demonstrezi”
• Esti nevoit sa oferi/ sa ii ajuti pe altii care merg mai greu sau chiar sa faci ce fac ceilalti desi tu ai terminat inainte
• Treci prin disonanta cognitiva (una e ceea ce stii sau simti sau vezi in capul tau si alta traiesti la scoala sau acasa)
• Iti asumi riscuri
• Treci prin competitie ca forma de a-ti demonstra “valoarea” care nu iti place pentru ca te oboseste foarte tare
• Te face sa fii foarte nerabdator
• Esti considerat matur prea devreme pe partea cognitiva si totodata, imatur (emotional, social) si asta te face sa te simti ca un arici tot timpul, sa iti aperi statusul castigat (felul cum te vad ceilalti), pentru ca ceilalti te percep adesea ca fiind un tip capabil, si crezi ca asta e important si lupti pentru statusul acesta care te valideaza in grup (uff, ce obositor!)
• Te lupti efectiv sa fii vazut pentru cine esti, pentru ca e aproape imposibil sa arati tot ce traiesti in interior, cu timpul, renunti sa mai manifesti importante parti din tine, doar pentru a fi functional, a fi acceptat in grup, a putea face parte (simtul apartinerii)
• Te simti adesea depasit de tot ce traiesti in interior (haos emotional) sau iti impui sa nu simti sau sa nu mai insisti pe o traiere care revine insistent si ajungi in rigiditate (ceilalti te percep ca pe o persoana disonanta – nu stiu ce sa inteleaga, uneori esti receptiv, uneori plutesti intr-o lume a ta interioara)
• Ai vrea sa-ti faci prieteni care sa fie cat de cat ca tine, insa practic, nu-i prea gasesti – ai deziluzii multe pe parcursul copilariei, pentru ca ceea ce parea a fi o prietenie trainica, se dovedeste ceva “subtire” si te simti ranit (si in domeniul relatiilor, supradotatii tind sa fie literalmente “literali”, sa inteleaga prietenia la modul absolut si sa nu ii inteleaga nuantele si subtilitatile). Binenteles, copilaria trece destul de greu, si lipsa de prieteni face ravagii
• Incepi sa-ti pui probleme cu timpul – daca nu cumva “sunt un ciudat”, pentru ca ceilalti ma privesc “ciudat” si oricum intotdeauna am simtit altceva decat ceilalti, deci e clar: sunt un ciudat (apoi faci calcule, te gandesti, compari momentele de socializare si la urma concluzionezi: sunt “altfel” si e posibil sa fiu o specie cu probleme pentru ca nu pot rezolva ceea ce sunt intr-un mod satisfacator)
• Apare cu timpul sentimentul de “sunt bun in cateva directii” si totodata, marele sentiment de “Separare” care-ti va da de furca cel mai mult in viata, fiind si cel care te va opri sa te deschizi, sa fii vulnerabil, sa arati cine esti, in orice grup, intarind sentimentul ca esti un ciudat
• Apare sentimentul de “Special” (nu stii exact cum, insa te simti special) pentru ca ai ceva rezultate, cand te simti inspirat si in flow, si acest sentiment de special te face sa fii usor iritabil, si chiar sa pui ziduri intre tine si ceilalti, si incepi sa gasesti si sa construiesti motive pentru ca tu esti “diferit” (ca sa ai o explicatie de ce te simti altfel). Cu timpul, acest lucru iti da mari probleme in grupuri, chiar cu oameni cu abilitati peste medie, pentru ca nu accepti sa ti se dea feedback pe munca, nu accepti sa lucrezi “decat cand vrei tu, sau cum vrei tu”, nu accepti in general limitele celorlalti sau ale proiectului si ai vrea ca si ceilalti sa iti dea un statut “special” pentru ca tu esti sigur ca il meriti. Toate acestea se traduc in probleme de integrare in grup si de falsficare a realitatii prin prisma unui ego inflationist si care nu conduce decat la mai multa respingere si mai multe sentimente de neadecvare.

Creierul Copilului Gifted

Supradotarea are elemente emotionale si intelectuale care sunt complexe, multifatetate si  stratificate. Intensitatea emotionala impacteaza ficare nivel al vietii copiilor supradotati. Ei tind sa “dea pe dinafara” in aproape orice. Nu e vorba doar ca ei simt mai mult decat alti copii, ci ca experimenteaza aceste sentimente in modul strident, profund si vivace. Aceasta este o experienta
care se poate dovedi alarmanta si necesita intreaga noastra atentie. (SENG, 2015).

• Are mai multe conexiuni
• Are nevoie de mai putine repetitii pentru a-si aminti materialul
• Face mai multe conexiuni intre subiecte si intre ce studiaza
• Gandirea divergenta aduce conexiuni si solutii noi, “de la mare distanta”
• “Cele mai agile minti au avut cel mai agil cortex.”
• In timpul testelor de IQ s-a remarcat la gifted o activitate marita fata de non-gifted in zonele urmatoare: Occipitala, Temporala, Prefrontala si in Parietal -zona parietala posterioara cortex – zona care controleaza memoria. Cercetatorii fac conexiunea cu giftedness prin activitatea marita in acea zona pentru ca cortexul parietal este ceea ce face diferit cortexul unei persoane gifted de cel al unei persoane non-gifted (ex.: Lobul parietal posterior al creierului lui Einstein era marit)
• Capacitatea mai mare de focus (lobul frontal)
• Are mai multe conexiuni (utilizare mai mare a creierului)
• Patern-uri mai mari de alfa (sustine concentrarea si imbogatirea)
• Un echilibru chimic sporit in creier (sustine atentia, buna dispozitie si memoria)
• Acestia sunt viitori nostri rezolvatori de probleme

• Nivele marite de mielinizare in creier
• Praguri scazute in ce priveste schimbarile in puterea sinapica si pentru a initia sinteza proteinelor
• Nivele marite de stimulare (constienta marita senzoriala, neurochimia creierului diferita)

Creierul oamenilor “smart” este diferit

• Mai eficient
• Strat cerebral mai gros
• Invata in moduri diferite, nu doar mai repede, ci diferit

• Multimodali- multipli in exprimare si sinestezici – ei fac corelatii pe care altii nu le pot face  (ei coreleaza simturi intre ele pentru o imagine mai bogata, mai rafinata si mai profund interconectata interior, care nu poate fi replicata, si este unica individului)
• Creiere hipersenzitive
• Mari Integratori ai senzatiilor multiple si ai modalitatilor de exprimare si simtire
• O hipersensibilitate senzoriala, care poate fi trainuita si sustinuta sa devina constienta de sine, sa fie integrata si fructificata (versus nefructificata-
  poate duce la stari nevrotice compulsive si social, poate conduce copilul la neintegrare)
• Impresiile si amintirile legate de o stare sunt excesiv de vivave
• Capacitate de memorare si integrare a memoriei cu simturi este uriasa
• Puternica gandire asociativa, creativa, laterala, capacitate innascuta de organizare a informatiei uriase care vine spre ei (insa nu neaparat constientizata, poate conduce la situatii stresante, prea devreme in viata), capacitate de gandire analitica (care neantrenata, poate deveni
  rigida si orientata spre rezultate imediate gratulatorii)
• Invata cu mai putine repetitii si mai putine explicatii
• Supraincarcare senzoriala poate duce la distractibilitate usoara si la etichetare necorespunzatoare cu ADD sau ADHD
• Distractibilitatea (lipsa capacitatii de concentrare pe o sarcina) trebuie echilibrata de o persistenta in a duce o sarcina la bun sfarsit (altfel trebuie evaluare si diagnoza) si aceasta se poate realiza ca sarcina de trasat in timpul educatiei (learning skills, task committment), altfel creierul devine rigid in a-si stabili trasee haotice in orice domeniu de invatare, cu mici exceptii unde copilul intra in stari de flow si isi poate mentine atentia timp indelungat

Testele de inteligenta ar putea fi inlocuite in viitor de brain scans (Dr Sanjay Gupta, CNN, Senior Medical Correspondent”)

Creierul unui gifted rezulta intr-o/un mai mare:

• Intensitate- orice merita facut, merita facut in exces
• Senzitivitate si Supraexcitabilitate- fizica si emotionala
• Idealism- dorinta foarte mare de a face lucrurile corect
• Perfectionism -prin felul cum incearca sa impuna un simt al ordinii in lume si in viata proprie
• Acitivate- verbala si/sau fizica (creier ocupat, corp ocupat)

O incidenta si mai mare la

• Alergii
• Astm
• Hipoglicemie (creierele copiilor gifted ard mai multa energie in timp ce invata ceva nou)

In anumite cazuri, ceea ce ii face pe copiii gifted speciali in mod paradoxal poate servi la cresterea riscului pentru dificultati emotionale si sociale (Steven Pffeidder, Director, SENG- Social and Emotional Needs of the Gifted)

Diferente de sex

• Structura: creierul barbatesc este mai mare.
• Lobii frontali stang si drept sunt mai grosi la brabati; de cam aceeasi marime la femei.
• Biochimia de baza- receptorii estrogeni sunt diferiti
• Stil cognitiv- femeile sunt mai bune la taskurile verbale;
• Barbatii mai buni la taskuri vizual-spatiale

Creierul de Adolescent

• Precortexul frontal nu este complet dezvoltat pana aproape de 20 de ani (decizii, controlarea impulsurilor, emotii)
• Regiunea Primitiva (hipotalamus) tinde sa conduca comportamentul
• Pot avea probleme in a-si da seama de riscuri si de a lua decizii bune pe termen lung
• Au nevoie de un ghidaj bun al adultilor care sa-i ajute in luarea deciziilor
• Timpul petrecut impreuna si modelele bune ii pot ajuta sa se maturizeze la nivelul emotional

Cum influenteaza natura inteligenta

Detectarea inteligentei la nastere:

Masurari ale perceptiei vorbirii “inregistrate la 36 de ore dupa nastere pot fi utilizate cu succes pentru a discrimina, cu mult deasupra unor predictii intamplatoare performanta unui copil in citire 8 ani mai tarziu (Molfese, D.L Molfese, VJ Developmental Neuropsychology (1997)

Cum este influentata inteligenta de hrana abilitatilor (prin mediul oferit): Studii ale vietii de familie

• Au fost masurate diferente in activitati centrate pe copil si practici parentale

Da, exista o relatie intre mediu si activitatea creierului. Plus, copiii din medii stimulative foloseau mai putina energie cerebrala pentru a raspunde sunetelor (Molfese, Developmental Neuropsychology 2003)

Implicatii in Politicile educationale

• A intelege si cunoaste ca diferentele comportamentale demonstrate de copiii supradotati sunt legate de diferente reale legate de forma creierului si felul cum functioneaza efectiv creierul lor, ar putea face ca recunoasterea si asigurarea nevoilor copiilor supradotati sa aiba loc intr-un mod mai acceptabil, mai axat pe ratiune si mai putin centrat pe ideea de valoare ci pe ideea de includere a nevoilor lor speciale in atentia educatorilor
• Dezvoltarea continua a creierului (in special lobul prefrontal si zona limbica) in copilarie si in adolescenta, tinde sa aduca in aceasta perioada si probleme in zona emotionala si sociala. Acest lucru face lucrurile si mai vulnerabile, si cel mai usor de observat, la un copil supradotat, cu o dezvoltare inegala a creierului de emisfera stanga, cu cel de dreapta, cat si in ce priveste integrarea emotiilor si senzatiilor, cu deciziile – adica, integrarea creierului pe verticala.
• Stim ca miturile copilului supradotat fac ravagii in societatea noastra contemporana; stim ca oamenii nu se opresc sa studieze nevoile lui, sau nevoile lui de educatie diferentiata, sau cum functioneaza creierul lui, tributari fiind toti “credintei” ca un IQ superior asigura un avantaj social, si ca asta ii va asigura ceva in societate, ceea ce este o credinta falsa, neconforma cu rezultatele studiilor care nu coreleaza IQ-ul cu nici un avantaj sau reusita sociala marita. IQ-ul este doar o fateta a capacitatii umane si acest IQ este ca un muschi: nefolosit in relatii sociale, creierul intra in regresie si nu este folosit la capacitate, ci sub-capacitate, fapt care se coreleaza si cu modificari chimice care lasa amprente nedorite asupra dezvoltarii creierului (de exemplu: lipsa dopaminei – datorita lipsei satisfactiei legate de vreo provocare- creierul regreseza, si creeaza compusi chimici care sunt asociati stressului, ducand la anxietate, depresie, blocarea interesului spre invatare, apatie, plictis, lipsa de implicare in sarcina sau la scoala, sau mai rau, la comportamente reactive, distruptive – antisociale, sau abandon scolar).
• Stim ca deciziile – atunci cand e vorba de un copil cu IQ inalt – isi pun amprenta asupra copilului pentru mult timp determinandu-i bunastarea sufleteasca sau din contra, aducerea in situatie de risc.  Deciziile parintilor depind exact de capacitatea lor de a intelege felul cum opereaza creierul copilului supradotat in mod optim, care sunt nevoile lui speciale si de a face in consecinta modificari de perceptie legate de “distorsiunile” culturale corelate cu IQ-ul (care nu sunt sustinute de realitate).

Cum arata intensitatea emotionala

• Extreme emotionale care se pot schimba frecvent
• Ticuri si griji excesive
• Excesivitate in exprimare emotionala
• Sentimente de inutilitate, inadecvare sau inferioritate
• Somatizari corporale (dureri de cap, ameteala, palpitatii)
• Inhibitii, timiditati si sfiosenii
• Sentimente de “lipsa de control”
• Sentimente de ameteala emotionala (prea plin emotional)
• Ingrijorari mari legate de moarte
• Stari depresive
• Atasamente obsesive
• Precautie excesiva cand vine vorba de lucruri care ii pot rani fizic sau grupuri noi, sau a iesi din zona de confort
• Nesiguranta
• Dependenta de adultul care il sprijina

Creierul coilului supradotat este ca un vulcan

Exact pentru motivele de mai sus, datorita asincroniei si neintegrarii suficiente a creierului pe verticala,
creierul copilului supradotat este permanent gata sa erupa.

Haotic, invatindu-se incontinuu, in acelasi timp, avid si in cautare de structura, ordine si eliberare.

Prin ce trece un copil supradotat

• Supraincarcare emotionala, senzoriala si mentala
• Oboseala psihica si mentala
• “Burnout”, extenuare
• Gandire dezorganizata, haotica si in general, o mica capacitate de a face fata in ritualurile vietii asa cum e ea
• Personalitate dezorganizata si haotica
• Atata analiza il paralizeaza
• Usor de distras
• Neconclusiv, se apuca de multe si nu duce nimic la capat

Ce ar trebui sa stii despre neocortex

• cea mai evoluata componenta a creierului uman, descrisa in mod obisnuit ca fiind zona anatomica a constientei umane, raspunzator de dezvoltarea functiei executive a creierului

Cu ce se ocupa Functia executiva a neocortexului

• abilitatea de a diferentia intre ganduri conflictuale, flexibilitate mentala
• comportamentul/capacitatea a initia/controla un scop/comportamentul social, “judecata” (a alege ce e bine, ce e rau, masurarea consecintelor, crearea de strategii de lucru, urmarirea de solutii, planificarea, urmarirea de predictii ale unui rezultat, asteptari legate de un rezultat)
• controlul social (ajustarea comportamentelor; initierea comportamentelor sociale sau suprimarea unor nevoi insistente care ar putea avea urmari sociale nedorite)
• controlul exprimarii emotiilor din zona limbica, controlul atentiei, planificarea actiunilor deliberate, controlul proceselor memoriei curente, intarizerea gratificarii
• sediul capacitatii de a considera in timp real surse multiple de informatii, de a confrunta provocari si a lua decizii
• sediul capacitatii de concentrare pe o problema